La 25 de ani de la înființare, Organizația de Cooperare de la Shanghai își ține summitul aniversar la Bișkek, în perioada 31 august–1 septembrie 2026, într-un context marcat de războiul dintre Statele Unite și Iran, de reluarea schimbului de foc în Strâmtoarea Hormuz și de presiunea economică americană asupra partenerilor Teheranului. Analiza arată că OCS nu funcționează ca o alianță în curs de consolidare, ci ca o structură în două straturi: multilateralizează accesul diplomatic, legitimitatea și consultările, dar lasă deciziile costisitoare — apărare, intelligence, energie, asumarea riscului sancțiunilor — în relațiile bilaterale. Iranul are apartenență deplină, fără garanție colectivă de securitate; nici tratatul ruso-iranian din ianuarie 2025 nu conține clauză de apărare mutuală, în timp ce sprijinul de intelligence relatat de oficialii americani circulă pe canal bilateral. Rusia și China se întâlnesc în cadrul OCS, dar negociază gazul separat, concurând totodată pentru influență în Asia Centrală. India, Türkiye și Pakistanul confirmă că organizația nu impune aliniere strategică. Rezultatul real al summitului se va vedea în bilaterale, nu în fotografia comună.