Extinderea Bucharest 9 este prezentată tot mai des ca o posibilă consolidare a securității pe flancul estic al NATO, mai ales după apropierea politică dintre statele B9 și statele nordice. Analiza arată însă că un format mai larg nu produce automat mai multă securitate. Postura reală de descurajare depinde de capabilități, planificare, mobilitate militară, infrastructură și integrare operațională, nu de geometria diplomatică a unui format politic. Pentru România, miza centrală rămâne apărarea intereselor strategice din regiunea Mării Negre și evitarea diluării priorităților sudului flancului estic într-o arhitectură tot mai largă. Extinderea B9 poate avea valoare diplomatică, dar nu trebuie confundată cu o întărire automată a apărării.