Editorialul semnat de Daniel Florescu analizează politica prin prisma „triburilor” care structurează viața publică: conservatori, liberali, progresiști și „visători”. Textul explorează modul în care aceste grupuri funcționează, intră în conflict sau formează alianțe pentru a guverna, dar și felul în care alegătorul rămâne adesea spectator al acestei competiții. Metafora „cioarei de pe gard” devine imaginea cetățeanului care privește scena politică, încercând să decidă de partea cui să se poziționeze într-un peisaj dominat de rivalități și lupte pentru putere.